Curtea de Conturi NU auditeaza performanta manageriala - eficienta, eficacitatea si economicitatea!

Publicat: 18.10.2023

Rezumat

Curtea de Conturi, cu un buget de 100M€, neglijează auditul performanței manageriale. Doar 30 din 2030 de audituri din 2022 au vizat eficiența și economicitatea cheltuirii banilor publici, focusându-se pe conformitate.

Articol

În România, percepția publică asupra rolului Curții de Conturi este adesea una idealizată, mulți cetățeni imaginându-și că această instituție are ca misiune principală veghea la cheltuirea eficientă, eficace și economică a fiecărui leu din banii publici. Această credință este nu doar larg răspândită, ci și profund înrădăcinată în conștiința colectivă, reflectând o dorință legitimă de responsabilitate și transparență din partea autorităților. Însă, realitatea este departe de această imagine, iar datele anului 2022, care relevă un număr disproporționat de audituri financiare și de conformitate față de cele de performanță, o confirmă fără echivoc. Această discrepanță între așteptări și realitate ridică semne de întrebare fundamentale despre modul în care sunt gestionate resursele publice și despre eficacitatea mecanismelor de control existente. Când o instituție cu un buget considerabil, de 100 de milioane de euro – o sumă comparabilă cu cea a unei companii din top 350 din România – se concentrează preponderent pe aspecte formale, și nu pe valoarea adusă de cheltuieli, este limpede că avem de-a face cu o problemă sistemică. Acest articol își propune să demistifice rolul actual al Curții de Conturi și să sublinieze de ce incapacitatea sau lipsa de prioritate în auditarea performanței manageriale (eficiența, eficacitatea și economicitatea) reprezintă o vulnerabilitate majoră pentru buna guvernanță și pentru utilizarea responsabilă a resurselor statului. A înțelege de ce Curtea de Conturi nu auditează, în mod predominant, performanța managerială este crucial pentru orice contribuabil și, în general, pentru orice persoană interesată de sănătatea financiară a statului. Nu este vorba doar de cifre seci, ci de impactul direct asupra calității serviciilor publice, de la sănătate și educație, la infrastructură și asistență socială. Fără o evaluare riguroasă a modului în care banii sunt utilizați pentru a atinge obiective concrete, riscul de risipă și ineficiență devine endemic, iar statul continuă să funcționeze într-o zonă de confort, lipsită de presiunea performanței. Pentru a înțelege pe deplin provocarea, este esențial să distingem între diferitele tipuri de audit. Conform datelor din 2022, Curtea de Conturi a României a realizat un număr impresionant de 1.500 de audituri financiare și 500 de audituri de conformitate. Auditul financiar vizează corectitudinea înregistrărilor contabile și a situațiilor financiare, asigurându-se că banii au fost cheltuiți conform evidenței și că raportările sunt fidele. Auditul de conformitate, pe de altă parte, verifică dacă instituțiile publice au respectat legile, regulamentele și procedurile în vigoare în efectuarea cheltuielilor. Ambele tipuri de audit sunt necesare și contribuie la un anumit nivel de ordine și legalitate în gestionarea finanțelor publice. Însă, elementul crucial care lipsește aproape în totalitate din peisaj este auditul de performanță – doar 30 de astfel de audituri au fost efectuate în 2022. Acesta este tipul de audit care evaluează cele trei E-uri fundamentale: eficiența (obținerea celor mai bune rezultate cu resursele minime), eficacitatea (atingerea obiectivelor propuse și impactul scontat) și economicitatea (minimizarea costului resurselor utilizate fără a compromite calitatea). Fără o evaluare riguroasă a performanței, nu putem ști dacă banii publici, deși cheltuiți legal și înregistrați corect, au fost utilizați și inteligent, generând valoarea maximă pentru contribuabili. Această realitate este cu atât mai frapantă dacă ne gândim la dimensiunea bugetului Curții de Conturi. Cu 100 de milioane de euro la dispoziție, instituția ar trebui să fie un far al eficienței și al bunei gestionări, un exemplu pentru entitățile pe care le auditează. Faptul că propria sa activitate nu se concentrează pe performanță ridică întrebări serioase despre prioritățile instituționale. Experiența domnului Octavian Badescu, relatată la Canal 33, despre audierea sa în Parlament și temerile legate de o potențială reprezentare a AUR în conducerea Curții de Conturi, subliniază o problemă profundă: rezistența la o supraveghere independentă și la o evaluare obiectivă a modului în care funcționează sistemul public, inclusiv instituțiile de control. Această anecdotă scoate în evidență dimensiunea politică a controlului și modul în care interesele pot influența chiar și mandatul unei instituții menite să fie apolitică. Conștientizarea acestei realități este primul pas spre o schimbare. Ca cetățeni și contribuabili, este esențial să înțelegem că simplele audituri financiare sau de conformitate, deși necesare, nu sunt suficiente pentru a asigura o gestionare responsabilă și inteligentă a fondurilor publice. Cunoașterea faptului că actuala Curte de Conturi nu prioritizează auditarea eficienței, eficacității și economicității ne obligă să cerem mai mult de la instituțiile statului. Această informație trebuie să genereze o presiune civică constructivă, o cerere clară pentru o reformă a auditului public extern. Implicarea în dezbateri publice, susținerea inițiativelor care vizează consolidarea auditului public extern și promovarea transparenței pot contribui la o presiune civică necesară. Pe termen lung, o schimbare de paradigmă la nivelul Curții de Conturi, care să mute accentul către o evaluare robustă a performanței manageriale, ar putea debloca resurse semnificative și ar îmbunătăți calitatea serviciilor publice. Aceasta ar însemna nu doar identificarea neregulilor, ci și a bunelor practici, a oportunităților de optimizare și a zonelor unde intervențiile publice sunt ineficiente, permițând ajustări strategice pentru un impact social și economic superior. În plus, această cunoaștere poate influența modul în care votăm și pe cine alegem în funcții publice. Un politician care promovează o guvernanță bazată pe performanță și care înțelege nevoia unui audit extern riguros al eficienței și eficacității cheltuielilor publice este un politician care merită susținerea. Este timpul ca criteriile de legalitate și conformitate să fie completate de cele de performanță, pentru că un leu cheltuit legal, dar ineficient, este, în esență, tot o formă de risipă. În concluzie, afirmația că „Curtea de Conturi NU auditează performanța managerială - eficiența, eficacitatea și economicitatea!” nu este o simplă ipoteză, ci o realitate demonstrată de statisticile recente și de contextul politic. Eforturile instituției, deși voluminoase în privința auditurilor financiare și de conformitate, lasă un gol imens în ceea ce privește evaluarea valorii reale obținute din cheltuielile publice. Acest deficit de auditare a performanței perpetuează risipa, ineficiența și lipsa de responsabilitate în administrația publică, subminând încrederea cetățenilor în capacitatea statului de a gestiona resursele cu chibzuință. Este imperativ ca societatea civilă, mediul academic și clasa politică să pună presiune pentru o reformă profundă, care să transforme Curtea de Conturi într-un gardian veritabil al performanței în sectorul public. Doar prin prioritizarea auditului de eficiență, eficacitate și economicitate putem asigura că fiecare leu cheltuit produce cel mai mare beneficiu pentru România și cetățenii săi, construind o administrație publică nu doar legală, ci și inteligentă și orientată spre rezultate. Este timpul să cerem nu doar corectitudine, ci și performanță!

Întrebări frecvente

Care este principalul tip de audit efectuat de Curtea de Conturi a României, conform datelor din 2022, și ce verifică acesta?: Datele din 2022 arată o concentrare masivă pe audituri financiare (1500) și de conformitate (500). Acestea se axează pe legalitatea și regularitatea cheltuielilor, asigurându-se că fondurile au fost utilizate conform legii și regulamentelor.
De ce este problematic faptul că doar 30 din peste 2000 de audituri sunt de performanță?: Acest dezechilibru indică o lipsă de supraveghere a eficienței, eficacității și economicității cheltuirii banilor publici. Fără audituri de performanță, nu se evaluează dacă programele publice își ating obiectivele la cel mai bun cost.
Având în vedere un buget anual de 100 de milioane de euro, cum se explică concentrarea Curții de Conturi pe auditurile de conformitate, în detrimentul performanței?: Bugetul substanțial al instituției sugerează că ar exista resurse pentru extinderea auditurilor de performanță, esențiale pentru responsabilitatea publică. Totuși, prioritizarea conformității în detrimentul performanței denotă o abordare care pune accent pe respectarea regulilor, nu pe rezultatele obținute.
Ce impact are această orientare a Curții de Conturi asupra managementului fondurilor publice și responsabilității managerilor?: Această situație poate duce la o gestionare a fondurilor publice axată pe respectarea strictă a procedurilor, nu pe obținerea celor mai bune rezultate. Managerii din sectorul public sunt mai puțin stimulați să fie eficienți, eficaci și economici, atâta timp cât legalitatea cheltuielilor este singurul aspect major auditat.